marți, decembrie 26, 2006

Final Fantasy XII

Cum terminaserăm Fahrenheit de ceva vreme - care a fost foarte fain dar prea scurt! - ne-am îndreptat atenţia spre FF12 - un joc care a apărut din martie în Japonia, de nici două luni în NA şi numai la anul în februarie în Ioropa. Ce ţi-e şi cu release date-urile astea...

Iniţial ne-am îndreptat doar atenţia, nu şi buzunarul. Că jocul original era groaznic de scump: peste 8000 yeni, adica vreo 70$! Aşa că l-a tot căutat pe la reduceri, am tot aşteptat - răbdarea fiind o virtute :) - şi l-am luat acum câteva zile la 30% din preţul original de la second hand. Nu cumpăr cărţi de la second hand - dar cu muzica şi jocurile nu am probleme. Filme nu cumpăr de loc, aşa că am probleme şi mai puţine :)

Iar când asociezi "second hand books / music / games" cu "Japonia" atunci probabil că răspunsul e ori Book Off, ori Tsutaya. E plin de ele peste tot (cel puţin în Tokyo) şi cum totul în ţara asta e prea scump merită investigate pt. achiziţii de "media stuff on a budget". Preţurile diferă de la un magazin la altul aşa că trebuie săpat un pic înainte de a cumpăra ceva.

Revenind la joc :)

Păi ... e fain! :) Asta ştiam înainte de a-l cumpăra, că de-aia l-am vrut.
Dar e nu numai "fain", ci şi "altfel". Dacă stau să ma gândesc, în ultima vreme numai jocuri "puţin altfel" am cumpărat. Poate pt. că cele "clasice" au devenit cam neinteresante... Oricum e un RPG single-player, care se joacă foarte mult ca şi unul multi-player (MMORPG). Nu ştiu cum e FF11 - ăla-i un MMORPG, dar nu l-am jucat - dar FF12 nu-i ca FF10! Şi pe 10 l-am jucat şi terminat anul trecut. E o experienţă foarte diferită de precedentele jocuri din seria Final Fantasy, care unora nici nu le place, dar nouă ne place şi asta e ce contează în final :)

Problema mea cu jocul ăsta e că, fiind un Final Fantasy, e mare, foarte complex, cu zeci (poate sute?) de filme, cu tone de dialog, cu sute de NPC-uri - şi mai toţi au să-ţi comunice ceva - no, păi toate bune şi frumoase, dar toţi vorbesc japoneza! :)))
De fapt e cam de plâns, nu de râs. Pt. mine, că Mami zburdă prin dialogurile alea cu o viteză fantastică pt. mine. De multe ori o întreb - şi nu în glumă - "tu chiar citeşti ce zic aia". Şi ea-mi zice "aha". Ceea ce mie-mi sună a răspuns afirmativ :)
No, păi io şi dacă aş putea citi toatea kanji-urile alea (ceea ce nu cred că se va întâmpla nici în 50 de ani), tot nu aş putea citi atât de repede (e foarte performant OCR-ul chinezilor/japonezilor). Aşa că o las să se distreze vorbind cu toţi "neinteresanţii" pe când io citesc asta: Final Fantasy XII Translation Wiki. Hehehe... uite neică puterea internetului! Au tradus alţii dialogurile importante pt. suckeri ca mine... aşa că hop şi io în lumea lui Ivalice cu traducătoru' la subs'oară!

No, păi şi ăsta merită achiziţionat şi jucat!
Go get it! Only for PS2.

marți, decembrie 05, 2006

Kill-a-Watt Electricity Usage Monitor

Am descoperit acum câteva săptămâni un site de-i zice Get Rich Slowly (ştiu că visul oricărui român e să Get Rich Fast - dar unii-s mai înceţi ;)) cu tot felul de sfaturi utile despre cum să-ţi administrezi veniturile, cumpărăturile etc.

No, păi poate nu aş fi scris despre el - că e cam prea axat pe SUA - aşa că nu mi se aplică foarte mult, dar am citit azi un review despre un gadget (Kill-a-Watt electricity meter) care-ţi măsoară (se pare că destul de exact) cât îţi consumă orice aparat electric din casă.
Ideea mi se pare chiar interesantă - mai ales că noi plătim (prea) mult pe curent - dar problema e că nu-l au pe Amazon Japan, iar Amazon US nu expediază internaţional pt. produsul ăsta.
Poate-l găsesc prin Akihabara? Sau - mai probabil - poate l-a copiat vreun producător local şi-l găsesc ca şi Sanyo Kiru-a-Watto :P

miercuri, noiembrie 15, 2006

Fahrenheit (Indigo Prophecy)

După ICO şi Shadow of the Colossus iată că am început să jucăm şi un adventure aproape pur. Zic "aproape" pt. că este un adventure cu "scene de acţiune" - pe care le rezolvă Mami - că io nu-s prea talentat la apăsat rapid *şi* sincronizat pe butoane :P. Chestia aia de-i zice eye-hand coordination.

No, păi Fahrenheit e o experienţă mult deosebită de ce-am jucat până acum. E foarte cinematic (sensul englezesc, nu românesc :)) şi nu doar prin faptul ca tranziţiile între jocul propriu-zis şi scenele cu video sunt foarte bine lucrate. Ci totul e gândit şi făcut aşa ca un film interactiv. Faza tare e că controlezi nu doar un personaj ci (aproape) toate personajele principale. Ale căror ţeluri de multe ori sunt antagonice. Aşa că trebuie să-i joci pe unii împotriva altora ... Foarte interesant.

Situl oficial şi Wikipedia au destule detalii despre joc pe care n-are sens să le repet io aici. Cert e că-i un joc reuşit care ne-a prins mult pe amândoi.

No, păi go get it! :)

joi, noiembrie 02, 2006

Offline Messages in Google Talk

Google mai adaugă un motiv la lista "de ce să nu mai foloseşti MSN sau Yahoo Messenger":

~~||~~
If your friend is offline, you can still send chats for them to receive the next time they log in. Just click on their name in your Google Talk Friends list and send your message from the chat window - your message will appear the next time they log in to Talk.

If your friend signs in to their Gmail account before signing in to Talk, they'll see your chat as an unread message in their Inbox.

Note that offline messages can only be sent to users with Gmail addresses, and who have not disabled chat history in their account. If you were chatting off the record before your friend went offline, you'll need to select Stop chatting off the record before sending offline messages.
~~||~~

What's New on Google Talk?

miercuri, octombrie 04, 2006

I Love DreamHost!

... and no, I'm not getting paid for writing this ;)

După cum am mai scris pe blog sunt a happy DreamHost customer - vezi şi banner-ul din dreapta-jos ;)

Ei, citind azi DreamHost Newsletter v8.9 September 2006 nu mi-a venit să-mi cred ochilor! Ia uite aici:


1. It's our birthday? Double the bandwidth, tenify the disk!

So, what feature WAS I alluding to last month anyway? Could it that it's now been NINE years since we registered dreamhost.com, and to celebrate we've upped everybody's disk and bandwidth, AGAIN, wellll beyond the realm of possible use: up to TEN times the disk (including growth rate) and at LEAST double the bandwidth (also including weekly growth rate)!


Pheee....

Ca să mă conving că nu-i banc (că tipul care scrie mesajele lunare e expert) m-am logat repede în contul de la DH şi m-am convins instant!

Disk: 0% of 201.2 GB
(+1.0 GB / week)

Xfer: 0% of 2304 GB
(+16 GB / week)


Da stimaţi internectatori! Aia e mai mult de 200 GB de spaţiu şi mai mult de 2 TB de lăţime de bandă!!!

Vorba ceea viitorul sună bine ;)

No, păi cu ce să umplu io spaţiu ăla?!

vineri, septembrie 29, 2006

Google deschide porţile la GTalk

Nu prea fac io trimiteri spre alte bloguri, dar în cazul ăsta cred că trebuie să fac o excepţie :)

Probabil că multă lume a remarcat că nu mai apar pe chat (MSN, Yahoo, etc) cam de multişor. În ultima vreme nu mai intru nici măcar pe net (acum sunt la lucru, în pauza de prânz), pt. că mi-e calculatorul bolnav sireacul aşa că n-am mai prea răspuns nici pe la emailuri în ultima vreme...

Revenind la chat, de când am început să folosesc Gmail şi apoi GTalk -- ambele de la Google -- n-am mai folosit nici Hotmail, nici Yahoo şi nici messenger-urile asociate.
GTalk mi se pare mult mai cool şi mai puţin încărcat cu non-sensuri iar programele de IM "clasice" erau blocate la Kodak. La Amway e blocat tot aşa că e Justice for All ;)

Problema cu GTalk e că, fiind relativ nou, foarte puţină lume îl foloseşte. Până azi îţi mai trebuia şi un cont pe Gmail -- care nu se primeşte decât pe bază de invitaţie -- aşa că era cam inaccesibil. Ei, tocmai am citit anunţul ăsta de la Google care m-a bucurat foarte mult. Pentru cei care nu se vor obosi să facă clic pe link, ideea principală e că, acum, oricine poate folosi GTalk. Indiferent dacă are un cont pe Gmail sau nu!

Io-s genuinexeal pe GTalk, ca şi pe Skype dealtfel. Nu vor fi şanse prea mari să intru online până nu mă stabilizez cu computadorul, dar apoi să te ţii! :D

No, păi ar trebui să închei cu "Vă aştept pe GTalk!" ... dar dată fiind situaţia actuală "Vă rog să mă aşteptaţi voi pe mine!"

luni, septembrie 25, 2006

Tokyo Game Show 2006

Am aşteptat ediţia de anul ăsta a TGS cu destul de multă înfrigurare...
După cum am mai scris PCul îmi e pe moarte şi nu mai pleacă decât atunci când vrea muşchii lui. Aşa că, de ceva timp încoace, PS2-ul a devenit principala jucărie ielectronică. PS2 care, ca şi platformă de jocuri, a apărut pe 4 martie 2000 aşa că e chiar şi mai vechi decât componentele ce le-am băgat în PC!

În toamna asta şi Sony şi Nintendo vor lansa următoarele generaţii de console. PS3 la Sony şi Wii la Nintento. Şpilul e că deşi PS3 e (mult?) mai avansată tehnologic, Wii adoptă o altă stratagemă pt. digital entertainment (vezi linkurile pt. detalii). De asemenea Wii va fi 25.000 JPY iar PS3 (basic model) va fi 50.000 JPY. Adică preţ dublu. Un alt (mare pt. mine) avantaj al Wii e că va avea Opera 9 integrat ca şi web browser. Cool! Aşa că - după discuţii, analize şi vise premonitorii - am decis că Wii ar fi o achiziţie mai potrivită pt. noi...

Oricum, nici PS3 nu e de ignorat aşa ne-am decis să mergem la TGS să le vedem side-by-side!

După drumul luuung până la Makuhari Messe (unde era show-ul) am aflat cu horoare că Nintendo nu a catadicsit să participe! :( Evident vor un eveniment numai pt. ei. Bastards!
Aşa că, evitând puzderia de jocuri pt. mobile, ne-am învârtit pe la jocurile de la Microsoft (X-Box 360) şi Sony (PS3). No, păi grafica faină, texturi mari şi frumoase, poligoane multe şi mărunte ... dar cam atât...
Nu tu story, nu tu feeling, numai (ca să citez un clasic în viaţă :)) milioane de pixeli aruncaţi pe ecran fără nici un sens ... ori nu mai sunt jocurile astea ce-au fost o dată, ori am început să îmbătrânesc şi io ;)

Un singur joc mi s-a părut mai deosebit: The Eye of Judgment - pt. PS3 - o combinatie interesanta de card game (cu cărţi reale) şi consolă+televizor. În cutie va fi inclusă şi o camera video.

N-am putut să vedem nici preview-ul de la Final Fantasy XIII că trebuia să aştepţi cam două ore la rând.

În final am fost ambii destul de dezamăgiţi şi ne-am decis să ne spălăm amarul cu o sesiune de şoping la magazinul IKEA aflat nu departe de Makuhari Messe. Experienţa a fost mult mai plăcută! Sincer.

Aşa că, de la anul, nu mai mergem. Nu o să mai mergem până nu se schimbă lucrurile radical (if ever). Că nu se merită timpul şi banii pierduţi.

Printre puţinele good news ar fi că Shadow of the Collosus (apărut anul trecut) a luat un nou premiu la TGS 2006! Go Wander, go!

vineri, septembrie 22, 2006

Shadow of the Colossus

Acum două săptămîni am terminat ICO şi am fost foarte mulţămiţi de el! Bun...

Ei, după cum am scris pe blog ICO are un prequel care se numeşte "Wanda to Kyozou" [ワンダと巨像] pe japoneză şi "Shadow of the Colossus" pe engleză. Traducerea exactă pt. "Wanda to Kyozou" ar fi "Wander and the Colossus" ("Wander" fiind personajul principal). Dar "Wander" de fapt e o japonizare (a.k.a. Engrish) a englezului "Wanderer" aşa că titlul în engleză a fost "corectat" puţin ;)

Shadow of the Colossus

La început jocul nu ne-a prins foarte mult. Dacă în "ICO" impresia era de "o piesă de teatru cu doi protagonişti hoinărind printr-un castel de proporţii epice situat pe o insulă părăsită" (fantomele nu se pun!) încercând să rezolve tot felul de enigme pt. a evada, "Shadow of the Colosus" ridică senzaţia de înstrăinare pe noi culmi ale dezolării! Numai niponiferii sau mioriticii cred că pot atinge performaţe de-astea :)
Aşa că, până i-am prins gustul, a fost un pic mai greu digerabil. Dar odată ce ne-a prins... ei, păi nu ne mai putem desprinde!

Tema comună celor două jocuri este explorarea. În cel mai pur sens al cuvântului.
Dacă în ICO mai apăreau fantome (câteodată cam prea des :)) care încercau să-ţi fure fata, în SotC nu e nimeni! Peisajul e frumos de să-l faci vedere şi să-l trimiţi părinţilor ca şi "Amintiri din ţara fără nume". Dar în afară de câteva păsări şi şopârle (care, împreună cu o nucă locală servesc pe post de mâncare) şi coloşii ăia pe care trebuie să-i căsăpeşti (pentru o cauză bună, ce-i drept :)) nu există ţipenie de creatură! Ecosistem minimalist -- ca luat dintr-o pictură japoneză.

Aşa că Wander al nostru călare pe calul Agro (v-am zis io că japonezii nu le au cu numele străine :P) zburdă pe câmpiile, pădurile, munţii şi lacurile (că heroul ştie să şi înoate) după coloşi verzi pe pereţi (de peşteră). Că totul e pustiu, dezolat, de o linişte de început de lume (neprecizându-se unde şi când se împlântă acţiunea ne putem da frâu liber imaginaţiei...) Sună ciudat?! Păi şi este! Dar e frumooos, frumooos ... şi cu ruine multe! Că era să uit acest minunat aspect. E plin de ruine pe unde de duci! Şi nu aşa un zid sau o poartă acolo. Ruine de ruine. Gigantice, majestuoase, să le tot explorezi şi să te minunezi!
Şi Lara şi Indy cred că şi-ar da trei ani din viaţă pt. a putea explora ruinele astea chiar şi numai pt. o zi! Şi să mai facă o poză şi cu colosul!:p

No, păi trebuie să-mi termin pauza (extinsă) de prânz aşa că închei cu un link spre review-ul de la Gamespot şi cu cuvintele editorului:
With a little patience and a taste for high-concept adventure, you'll find an experience in Shadow of the Colossus that's unlike any other.


Ah, şi încă ceva. Calul ăla face toţi banii!E renderuit şi se mişcă superb! N-am mai văzut o mişcare atât de realistă şi fluidă până acum.

duminică, septembrie 10, 2006

Îmi moare peceul...

Şi nu mă bucură deloc ideea! Pe cine ar?!

Sunt acum la firmă -- nu intenţionam să ajung duminica pe aici, dar conjunctura, abjectura au conspirat şi iată-mă aici -- la calculator, scriind pe blog, că mail nu se poate. Partea bună e că nu mai e nimeni prin zonă. Partea proastă e că aerul condiţionat e oprit în weekend. Şi azi au fost 34C afară cu umiditate cam de 85% ... adică situaţiunea e cam hardcore!

Revenind la prietenul meu de o viaţă -- deşi am fost acuzat cum că mi-ar fi o a doua, sau chiar prima iubită/nevastă/etc ;) -- ei, sireacul, nu se simte bine de loc...
Ba nu porneşte - tu apeşi pe buton, el stă tăcut, oarecum stânjenit, şi nu piuie nimic!
Ba porneşte dar nu piuie aşa cum ar trebui -- piuitul ăsta e lucru mare, dom'le!
Ba porneşte, piuie, dar Windblows-ul îmi dă mesaje (groteşti) de horoare. Cum că sistemul e ireparabil defect şi trebuie să reinstalez, şi alte aberaţii!
După câteva porniri-opriri şi alte duşuri reci câteodată pleacă normal. Dar normalul e relativ. Că începe să se restarteze, aşa, când ţi-e lumea mai dragă...

E clar. E bătrân, istovit, nu mai poate şi chiar dacă nu ştiu exact de unde i se trage, nu cred că pot să mai fac nimic pt. el! Eventual să-l arunc pe fereastră?! ;) Stau la parter aşa că nici măcar nu ar fi foarte spectaculos :P

Nu i se trage de la memorie sau de la CPU. Că le-am testat. 90% e de la placa de bază. Şi asta nu e bine că aveam o placă de bază cu totul pe dânsa. Deci dacă o schimb trebuie să schimb tot. Şi e veche de 5 ani. Că prietenul e un veteran! Evident că soluţia cea mai înţeleaptă e să cumpăr unul nou şi pe ăsta care-l am acum să-l trimit acolo unde se duc calculatoarele după ce mor. Chiar, unde o fi aia??? Dar timingul nu e bun! Nu e bun deloc!

Că aşteptam şi io, ca tot românul, procesoarele cele noi de la Intel (Core 2 Duo) şi plăcile alea video capabile de DirectX 10. Procesoarele au venit. Plăcile ... poate la anul?! Şi totul e numai din vina Microsoftului! Care a întârziat cu Vista (ăsta introduce DX10) => că producătorii de hard au lăsat-o moale cu produsele noi pe anul ăsta => numai după ce apare Vista (care personal mă lasă rece ca şi OS) or să scoată şi NVIDIA şi ATI plăcile cele noi. Mama lor de conspiraţionişti!

Aşa că stau acum cu băietul ăsta care îşi trage ultimele suflări - le trage prin ventilator! - şi mă tot gândesc de la cine pot să împrumut un PC ... până prin ianuarie :)
Că dacă n-am PC pot să-mi bag undeva legătura la internet pe care m-am strofocat atât să o obţin de la NTT. Da, chiar acolo! Şi fără internet, cum de la firmă totul e blocat, intru iarăşi într-o beznă a comunicaţiilor mai ceva ca aia din 1999! Aia de la ultima eclipsă a mileniului ;)

Deci nu vă speriaţi dacă o să apar online mai rar sau mai de loc. Găsesc io o soluţie temporară cât se poate de repede.

ICO

Joi noapte am terminat ICO. Ce joc fantastic!

ICO

Review-ul de pe GameSpot începe aşa:

At a moment when cheap visual fluff is all too often framed by derivative game mechanics, ICO stands sound and elegant.


ICO e un joc doar pt. PS2 apărut relativ cu mult timp în urmă (24 Sep 2001) şi pe care probabil că nu l-aş fi jucat niciodată dacă nu aş fi achiziţionat un PS2 anul trecut în februarie. Dar având PS2 şi găsind jocul la reduceri (avantajul jocurilor vechi :)) m-am hotărât să-l cumpăr. Şi bine am făcut!

Jocul ăsta este atât de diferit de cam tot ce-am jucat până acum - şi am jucat destul :) - încât anumiţi fan(atici) i-au dedicat eseuri lungi şi întortochiate, cum ar fi ăsta: Talking ICO: An Annotation by Peter Eliot.

Pagina de pe Wikipedia, review-ul de pe GameSpot şi eseul fanului cred că o să-l descrie mult mai bine decât o pot face eu. Cert e că şi mie şi lui Mami ne-a plăcut f.f. mult şi după ce l-am terminat ne-am simţit transformaţi. Schimbaţi puţin, exact aşa cum te simţi după un film sau o carte foarte bună, o expoziţie sau un concert de calitate. E unul dintre puţinele jocuri pe care mă pot avânta să le categorizez ca şi artă.

Aceeaşi echipă care a creat ICO a lansat în octombrie 2005 un joc cu o atmosferă similară numit Shadow of the Colossus Din ce am citit pe net SoTC adoptă acelaşi stil minimalist ca şi ICO: no towns or dungeons to explore, no characters with which to interact, and no enemies to defeat other than the colossi..

Echipa care a realizat cele două jocuri e condusă de un tânăr niponifer, Ueda Fumito (上田 文人) pre numele lui, despre care Wikipedia scrie aşa:
Ueda's productions are distinguished by a severe economy of plot and scenario, illustrated with overexposed, desaturated light and sparse dialogue. This approach, described by Ueda as "design by subtraction," lends his work an existential tone.


Acum caut după "Shadow of the Colossus" şi după ce o să începem să-l jucăm o să scriu impresii...

duminică, august 27, 2006

Nippon 2007 Worldcon

Pt. fanii de SF asta e "aur curat" ;)

~~||~~
The 65th World Science Fiction Convention
Nippon 2007
August 30th - September 3rd, 2007
Yokohama, Japan
~~||~~

Ăsta e situl oficial al Worldcon 2007.

Şi asta e pagina de pe Wikipedia despre Worldcon.

Îmi place logo-ul convenţiei :)

Dacă nu va fi prea scump, poate ajung şi io pe acolo...

marți, august 22, 2006

'Don't Download This Song'

Ştire drăguţă pe Slashdot:
"Known geek and comedy singer/songwriter Weird Al Yankovic has released the first song from his new album 'Straight Outta Lynwood' for free on his MySpace page. The track is entitled 'Don't Download This Song' and tells of the dangers of illegally downloading music from filesharing sites."

Versurile sună bine...

'Cause you start out stealing songs,
And then you're robbing liquor stores
And selling crack and running over school kids with your car
...
Don't take away money from artists just like me
How else can I afford another solid gold Humvee?
And diamond-studded swimming pools,
These things don't grow on trees
...
Don't download this song
Even Lars Ulrich knows it's wrong
Go and buy the CD like you know that you should


No, păi ascultaţi şi downloadaţi (îmi place verbul ăsta!) 'Don't Download This Song' de pe pagina lui Weird Al. E foarte distractiv.

duminică, august 20, 2006

LEGO Star Wars II: The Original Trilogy

N-am jucat LEGO Star Wars I, dar am citit review-ul de pe GameSpot şi mi s-a părut interesant :)

No, păi pe 12 septembrie, Lucas o să lanseze la apă (virtuală) LEGO Star Wars II: The Original Trilogy şi după ce am văzut trailerul oficial şi alte câteva filmuleţe mi s-a părut foarte distractiv aşa că -- după ce îmi fac upgrage la PC (Crăciun) -- cred că o să-l achiziţionez...

De câteva zile se poate încerca şi demo-ul şi deşi e cam mare (450 MB), io zic că merită făcut dld.

Gamespot are mai multe informaţii, filme şi screenshots pe pagina jocului.

May the force build with you! ;)

vineri, august 04, 2006

Gedo senki (Tales from Earthsea)

Săptămâna asta am fost la două filme. Lucru foarte rar la noi. Dar ambele erau pe lista "de văzut". Aşa că am făcut eforturi mai mult sau mai puţin culturale şi ne-am dus la cinema de două ori după servici.
Lăsând "cultura" la o parte, trebuie să recunosc că deşi Gedo Senki e desenat/animat/cântat foarte frumos, Silent Hill ne-a distrat mult mai bine pe amândoi.

Da, "Gedo senki" [ゲド戦記] e filmul la care am fost aseară. Ceea ce s-ar traduce "Ged, cronicile războiului". Titlul în japoneză e complet aiurea că nu e vorba de nici un război... Iar titlul oficial în engleză e "Tales from Earthsea". Deşi e cam departe de Earthsea.
Şi asta e problema lui majoră. Că e frumos de felul lui, dar cam găunos la capitolul poveste. Că unde Ursula K. Le Guin ne încântă mirific, Goro Miyazaki ne descântă şi ne încurcă amestecând personaje şi evenimente din toate cele patru povestiri din originalul "Tales from Earthsea" ba chiar adăugând pe ici pe colo, prin părţile esenţiale şi de la dânsul.

Ca să o scurtez pot să spun că domnul regizor+scenarist a făcut bunătate de poveste varză! :( Dacă nu aş fi citit "Tales from Earthsea" nu cred că aş fi înţeles mai nimic. Plus că anumite personaje din film par reciclate din mai vechile animaţii Ghibli. Mă refer la feţe, voci, personalitate. What the heck?!

În final nu pot să zic că nu mi-a plăcut ... dar nici că mi-a plăcut. Poate dacă-l mai văd o dată o să mă mai dezmeticesc :p Ca şi grafică&animaţie e frumos. Dar povestea (o fi fost traducerea în japoneză aiurea?!) îl trage la fundul mării.

După ce s-a terminat filmul i-am promis lui Mami că îi cumpăr "Tales from Earthsea" (în niponiferă) că trebuie o citească. Sau, şi mai bine, îşi antrenează engleza citind-o în original. Că se merită!

miercuri, august 02, 2006

Silent Hill

Am fost aseară cu Mami să vedem Silent Hill. Nu ştiu câţi dintre voi aţi jucat jocurile (o serie de patru jocuri action-adventure creată de Konami) sau măcar aţi auzit de ele, dar noi le avem şi le-am terminat pe 2, 3 şi 4. Varianta pt. PS2.
Lui Mami îi plac filmele şi jocurile horror (adică e o japoneză tipică :)). Mie mai puţin. Dar după ce am citit nişte review-uri la Silent Hill 2 (1 a fost pt. PS1) am zis că merită să-l cumpărăm. Şi ne-a plăcut aşa că le-am luat şi pe 3 şi 4.

Cam lungă introducerea. Dar poate mai prind şi alţii gustul lui Silent Hill (e şi pt. PC, GameCube şi Xbox) şi asta n-ar fi rău ;)

Ei, filmul a fost bun zic io. Nu "grozav" -- nici nu mă aşteptam la ceva gen Arte ;) -- dar bine filmat, cu o coloană sonoră faină şi cu nişte efecte vizuale/speciale care mi-au plăcut. Iar pt. fani devine chiar interesant să vezi "pe viu" :P toate creaturile alea care mai de care mai cute -- adică cu multe cute! Cert e că mi-a depăşit aşteptările şi asta e cel mai important.

Partea cea mai interesantă a venit la full credits ... când aproape că am sărit de pe scaun! Pe cine credeţi că am văzut acolo la Visual Effects??? Pe Paul şi pe Mickey, neică! Când am văzut scris acolo "Paul Arion" m-am gândit că poate n-o fi el ;) Apoi l-am văzut şi pe Mickey (ca şi "Aurelian Ciobota") şi am văzut şi C.O.R.E. Digital Pictures şi am fost sigur că sunt ei.

Şi ce mândru m-am simţit! :P
Îi tot arătam lui Mami ecranul şi îi ziceam "Uite, uite, ăştia sunt prietenii mei!". Evident că deja intraseră cei cu "on-set wardrobe supervisor" şi "fire safety" aşa că nu am impresionat-o prea mult :))) Dar i-am arătat apoi pe IMDB şi s-a convins că nu delirasem de la combinaţia de ceai verde (ingurgitat) şi sânge (pe ecran).

Am trăit să o văd şi pe asta şi mă bucur nespus pt. ficiorii de la "Hermannstadt":http://en.wikipedia.org/wiki/Hermannstadt ajunşi la credits :)

Şi, ca să citez un clasic în viaţă, închei cu tradiţionalul Keep up the good work! ;)

joi, iulie 27, 2006

A venit internetu'

Şi îi zice Flets. Ca în Fleţ ;) De la NTT. Adică RomTelecomu niponifer.

Am aşteptat după el ... ca după RomTelecom. Sau poate nu chiar :) Dar tot a durat o lună de zile! Cert e că din weekendul ăsta sunt din nou prezent în spaţiul virtual-real (depinde pe cine întrebi) şi deja am început să răspund la miile (incluzînd spamul :p) de emailuri.

Aşa că, pentru ce-i care credeau că "m-am supărat", "m-am enervat", "m-am făcut pierdut", "nu îmi mai pasă" şi pot să continui cu citatele ... nu a fost nimic din toate astea. Pur şi simplu am fost deconectat.

The story so far...

Incă de la sfârşitul lui 2005, eram în căutare de job nou. Din motive multe şi diverse. Am tot căutat, am tot fost intervievat, mi s-a tot propus (am avut 5 oferte) şi în final am ales. La Amway Japan.
De ce? Fără overtime prea mult, fără stres prea mare, proiecte interesante, folosesc tehnologii care-mi plac şi salariu mai bun ca la Kodak. Deci creştere pe toate planurile ;) Scăderea e la costul chiriei noului apartament - mult mai mare :( - că ne-am mutat din Yokohama în Tokyo (Setagaya), ca să fiu aproape de servici. Dar când tragi linie, tot iasă mai bine.

No, păi cu Kodak am terminat la mijlocul lui aprilie. Am luat o lună de vacanţă, am dat o fugă până la România, ne-am cununat la biserică (asta a fost fun ;)) şi ne-am întors repejor înapoi. O să scriu mai pe larg despre "vizita de lucru în România" - că la cât de ocupaţi am fost chiar aşa s-a simţit.

De la jumatea lui mai am început la Amway. Am stat temporar la părinţii lui Mami, căutând disperaţi după un apartament. După trei săptămâni - şi câţiva agenţi imobiliari disperaţi de cererile noastre - am găsit ceva care ne-a plăcut şi ne-am mutat. În primele 2-3 săptămâni nici măcar nu mi-am scos calculatorul din cutii. Că nici nu aveam unde de celelalte cutii ;) Apoi treptat-treptat am aranjat prin casă, am aplicat şi pt. internet şi iată-mă din nou online. La dispoziţia dumneavoastră :)

De ce n-am folosit alte canele alternative? Păi, la firmă totul e blocat! Mă rog nu chiar totul. Dar tot ce înseamnă webmail, IM, entertainment samd este blocat. Aşa că sunt izolat complet când sunt la servici. Am fost de 2-3 ori la net cafe. Dar se fumează peste tot - am devenit (şi mai) alergic - şi nu prea mă simţeam în stare, după servici, să merg în alte locuri decât acasă.

No, păi de acum încolo, şansele de a răspunde la email sau de a face chat (în principiu GTalk sau Skype) au crescut considerabil. Adică au devenit non-zero :D

Go Planet! (Internet)

miercuri, aprilie 12, 2006

Viena, ziua întâi

No, păi am ajuns ieri după amiază la Viena.

Zborul a fost liniştit. Cu excepţia a 15-20 de minute, după decolare, când ne-a zguduit destul de serios. Mami era mai calmă decât mine dar ei îi place să zbore. Mie nu :) Apoi aieronava s-a aburcat la altitudinea de croazieră (dacă aşa se traduce) şi ne-a lăsat să vegetăm (11h40') în linişte. Linişte relativă, că un kinder de nici doi ani ne-a delectat cu ceva in-flight entertainment. Căştile nu mergeau - nici la mine nici la Mami - aşa că ne-am uitat la trei filme mute. Plus kinderul cu coloana sonoră. Danke şion Austrian Airlines.
Am petrecut timpul numărând secundele ... şi minutele ... şi orele ... ceea ce înseamnă că io n-am reuşit să dorm deloc - Mami, da - şi în final am aterizat cu bine la Viena.

Am ajuns la hotel obosiţi, flămânzi, bătuţi de vântul rece (parcă ar fi sfârşitul lui februarie aici şi nu mijlocul lui aprilie!) şi am descoperit că nu au nici periuţe nici pastă de dinţi!

După ce ne-am lăsat bagajele în cameră ne-am grăbit să căutăm ceva de papa. Grea misiune! Nu că ar fi lipsit restaurantele - deşi comparativ cu Tokyo erau foarte puţine - dar era plin de piţerii şi doner kebab de parcă am fi ajuns la Stambul şi nu la Viena. Nu mai fusesem până atunci în Austria (decât în drum spre Germania) aşa că a durat un pic până să-mi pice fisa: tipii erau invadaţi! Am văzut în 30 de minute mai mulţi middle-easterns decât am văzut în 30 de ani! Până şi mirosul de pe străzi era de porţile orientului.

Cel mai nasol fost că au vrut să ne otrăvească la restaurant. "La Strada" îi zice. Şi nu pot pentru ca să-l recomand! Am comandat minestrone la început. Şi după ce am luat primele linguri a intrat direct pe primul loc în topul supelor prea sărate. Primul loc! Mami nici nu a putut să o mănânce. Apoi a venit pizza. Aia nu a fost rea. Dar prea sărată. Iar sucul prea dulce.
"Om fi noi prea pretenţioşi?! Sau poate nu le plac japonezii/românii?! (probabil că e adevărat cu români :P) Sau aşa mănâncă austriecii?! Care o fi rata mortalităţii la masă pe aici?!" Iată câte întrebări poate să-ţi declanşeze o ciorbă!

În final am găsit un Penny Markt (old love ;)) şi ne-am mai luat câte ceva de-ale gurii.

So far ... not so good. Măcar dacă s-ar îndrepta vremea...

marți, aprilie 11, 2006

Kodak-san, Sayonara

No, păi azi e ultima mea zi activă la Kodak Japan, R&D Center Yokohama.

Tehnic vorbind o să fiu angajat până pe 14 mai şi o să mai vin încă o dată pe 12 mai pt. nişte semnat de acte, dar probabil că voi fi pe post de vizitator atunci. Azi îmi predau crava... vreau să spun badge-ul şi access cardul :)

Tot azi o să scriu tradiţionalul email de sayonara, de genul ceror de care, din păcate, am primit atât de multe în ultimele luni...

Ar fi destul de multe de spus după 2 ani şi 9 luni, dar poate cel mai important e că am ajuns să cunosc oamenii (în special japonezii) mult mai bine decât înainte.

Pot spune că "am crescut" şi pe plan profesional. Şi am crescut nu atât din interacţiunea cu colegii mei din Yokohama (cu două mari excepţii), cât din cea cu cei din Rochester. Asta neînsemnând că unii sunt mai deştepţi decât alţii :)
Problema e că cei din Yokohama sunt specializaţi pe firmware development - ceva ce pe mine mă lasă rece - pe când cei din Rochester, cu care am lucrat eu, sunt cu preocupări mult mai diverse, dar gravitând în jurul web dev. Aşa că am avut destule subiecte comune de conversaţie...

No, păi la final io le doresc tuturor multe succese pe mai departe şi, deşi cu cei mai mulţi nu o să mă reîntâlnesc poate niciodată, cu câţiva cred că o să rămân în bune relaţii indiferent de firmele sau locurile unde o să lucrăm sau trăim.

Now go and buy that Kodak camera you always wanted! ;)

miercuri, aprilie 05, 2006

Azi ne-am mutat

Uite, chiar aici :) Undeva în puzderia aia de case, maşini şi oameni. Dar e aproape de parc. Şi nu e foarte poluat. Doar poluat.

No, păi e la părinţii lui Mami şi e temporar. Cum acum schimb serviciul (despre asta în alt mesaj) tre să schimb şi casa. Că aşa a fost dealul în sept. 2003. Prost deal. Dar n-am avut ce face la momentul ăla. Aşa că un nou servici mi-a adus şi un nou mutat. Şi detest mutatul. De fapt cine-l iubeşte? Poate doar Andi. Dar el e mai special ;) Şi e super-antrenat la faza asta.

A fost cam hardcore mutatul ăsta că în loc să-l facem printr-o companie specializată pe aşa ceva - cred ca sunt sute aici! - l-am făcut cu un prieten al tatălui lui Mami. Ca la mioritici :P
Aşa că, după ce ne-am strofocat mai bine de o săptămână cu împachetatul, sortatul, aruncatul lucrurilor vechi, etc, etc, în dimineaţa zilei de 5, după doar două ore de somn, am început să încărcăm lucrurile în camion(etă) - că era cam mică!
Runda finală de împachetat a început după ce am venit de la lucru, în seara de 4 şi s-a terminat a doua zi la 5:30 dimineaţa - pt. cei care mă întrebau cum m-am distrat de ziua mea, acum ştiţi :) Aşa că eram cam zombie în dimineaţa de 5 dar n-am avut ce face... Eram doar eu şi nenea prietenul şi bătutul în tastator nu întăreşte prea multe categorii de muşchi... Faza cea mai dramatică a fost când am realizat că trebuie să facem două drumuri că nu încap toate dintr-un foc!
Damn, am vrut să-i strig "think big, like Americans!" dar în final am realizat că dacă maşina ar fi fost mai mare nu ar fi încăput pe străduţele alea tipic japoneze. Probabil că aici e "think smart, like Japanese" ;)

Tipul era simpatic şi mă tot întreba de România şi de Ceauşescu-san :) şi de industrie şi agricultură samd, samd. Problema e că, io, cu japoneza mea de baltă nu prea pot să mă avânt în discuţii politico-economice. Aşa că îi dădeam dreptate în mai tot ce spunea :) Ce o fi înţeles despre România, numai el ştie :D

Acum că suntem (stră)mutaţi - că a fost mai mult de nevoie, decât de voie - mă simt, cumva, mai relaxat. Până la următorul mutat...

miercuri, martie 29, 2006

Introducing "Asazo"

"Asazo" e nick-ul lui Mami şi e de fapt o altă citire [yomi] pt. numele ei care în kanji arată aşa 麻三. Probabil că cei mai mulţi dintre voi or să vadă doar nişte semne de întrebare, dar asta este :)

Ideea e că tânăra Asazo/Mami a început (la sfatul meu) să pună poze pe Flickr. După cum se vede, stimabila-mi soţie, iubeşte florile, copacii, plantele, cam tot ce ţine de natură. Spre ghinionul ei/nostru categoria asta e slab reprezentată în Tokyo...

No, păi pe lângă poze de la xeal, acum aveţi şi poze de la asazo. Enjoy.

luni, martie 27, 2006

Stanislaw Lem se stinge din viaţă la 84 de ani

Azi am aflat de asta de pe Slashdot. În final m-a cam enervat discuţia deviată aşa că am recurs tot la Wikipedia pentru a-mi mai împrospăta memoria.

Nu-mi aduc aminte foarte bine romanul Solaris că l-am citit cam prea devreme :) dar îmi amintesc destul de bine ambele filme: al lui Tarkovsky şi al lui Soderberg.

Din ce scrie pe Wikipedia, Stanislav Lem are multe cărţi publicate în poloneză. Dar nu ştiu dacă în afară de Solaris şi Ciberiada s-a mai tradus ceva în română.

P.S. Tocmai am descoperit că sunt născut în aceeaşi zi cu Tarkovsky: 4 Aprilie! Interestant.

May the Telnet be with you... always

Pt. toţi iubitorii de Star Wars şi ... Telnet ;) an ASCII-animated version of Star Wars Episode IV!

duminică, martie 26, 2006

"Das ist kein Spiel. Das ist eine Welt!"

Cum tot bag prea multă engleză prin blogul ăsta, m-am gândit să o mai variez cu ceva germană :P

'Das vollkommene Rollenspiel der Neuen Generation'
wird für PC und zukünftige Konsolen-Generationen entwickelt


Evident că e vorba de The Elder Scrolls IV: Oblivion şi am vrut să pun şi eu linkul spre review-ul celor de la GameSpot. Că e un joc despre care se merită discutat pe larg... şi mai ales jucat! Dar pt. asta trebuie calculator nou... şi aia se va întâmpla doar prin toamnă...

Fiind optimist pot să spun că până atunci Bethesda va fixa din buguri şi îi va mai scădea şi preţul ;)

luni, martie 13, 2006

Gedo Senki (Ged's War Chronicles)

Ieri am avut o revelaţie! Una mică, dar tot revelaţie se cheamă :)

Văzusem cu ceva vreme în urmă un trailer al ultimului film de animaţie de la Studio Ghibli (printre altele, creatori ai Nausicaa, Laputa, Princess Mononoke, Spirited Away) şi mi s-a părut foarte interesant. Până aici, nimic generator de revelaţii :)

Dar... aseară acelaşi trailer a fost la TV. Şi m-am uitat mai atent. Un băiat, un dragon, zbor, multe kanji-uri ... n-am înţeles mai nimic :) Dar arăta bine! Ecranul de final (aşa s-o fi spunând?) m-a intrigat. Scris mare, în katakana+kanji, Gedo Senki [ゲド戦記].
Gedo, Gedo mi se tot învârtea în minte... numele ăsta îmi sună cunoscut... doar n-o fi Ged din Earthsea (de Ursula K. Le Guin)?! Ar fi prea frumos să fie adevărat... sunt un mare fan al Earthsea! Şi tocmai Hayao Miyazaki să facă un anime după Earthsea... Am întrebat-o repede pe Mami "Cum se numeşte filmul ăsta că io nu înţeleg decât Ged?" "Gedo Senki", îmi zice. "Şi ce e aia Senki?" "Cronică a războiului". "Cronică a războiului??? Păi nu poate să fie Earthsea..."

Pentru ca azi să primesc linkul ăsta de la Mami prin email! E totuşi Earthsea! Doar că are un titlu cam aiurea. Şi e făcut după cartea a treia din ciclu: The Farthest Shore şi nu după prima cum credeam eu. Şi nu e regizat de Hayao Miyazaki ci de fiul lui, Goro Miyazaki (care nici nu ştiam că face filme :)). Sper că aşchia nu a sărit departe de trunchi ;)

Mai multe detalii despre film pe Wikipedia.

No, păi până în iulie (în Japonia) e ceva de aşteptat...

P.S. Mr. Goro Miyazaki, I have big expectations for this movie. You better do it right! :)

vineri, februarie 03, 2006

DreamHost goodies

După cum am scris pe blog acum câteva săptămâni am devenit un Happy DreamHost Customer :)

No, păi tocmai mi s-a ridicat nivelul satisfacţiei ;) după scrisoarea pe luna ianuarie primită de la DreamHost. Începe aşa...

0. Introduction.

Mr. Customer, Distinguished Spender of the Money, Member of the Happy DreamHost Customer Elite, and Keeper of my Wife in Chanel:

Each time I am invited to this rostrum, I am humbled by the privilege, and mindful of the history we have seen together. We have gathered under this faithful newsletter in moments of company mourning and company achievement. We have served DreamHost through one of the most consequential periods of its history, and it has been my honor to serve with you.


E tare tipul! :)))

Apoi continuă cu noi şi minunate anunţuri cum ar fi suport pt. Subversion şi MySQL 5. Apoi trece la fineţuri de genul:

That Google, one of our greatest allies, has opened their GTalk IM service to talk with all other Jabber users across this great world of ours is heartening news indeed.

We now live in a world where any member of our proud DreamHost nation may communicate freely and openly with a GTalk-er, and vice-versa.. all without tariffs, customs, or quotas. And without prejudice.


Uite aici lista completă a serviciilor DreamHost. Io zic că arată foarte bine comparată cu orice altă firmă de hosting.

O ultimă chestie e că am creat, ca şi client DH, un cod promoţional pt. cei care vor să se înroleze în Happy DreamHost Customer Elite. Codul este DH50OFF şi taie USD50 din orice plan. De ex. pt. planul Crazy Domain Insane! preţul pe 2 ani scade de la USD190.8 la USD140.8.
Asta pt. 20GB space, 1TB bandwith, unlimited domains and subdomains, shell access etc, etc. Vezi lista completă pt. detalii.

No, păi cu anunţul ăsta s-a gătat şi pauza de prânz. La muncă tovarăşi!

joi, februarie 02, 2006

Radu mamii, Radule...

O plăcută surpriză azi când Radu (of Colceriu fame) mi-a scris şi el un mic email.

Zic plăcută surpriză pt. că mă obişnuisem de mult cu ideea că cei care pleacă în străinătăţuri nu mai dau nici un semn de viaţă. Şi parcă situaţia e chiar mai acută la românaşii care acum trăiesc în Canada. Poate o fi Canada parte din Triunghiul Bermudelor şi nu ştiu io...

Oricum, partea foarte pozitivă a mailului primit de la Radu e că mi-a adus aminte că ficioru' ăsta este un excelent fotograf!

Ia-n uitaţi-vă aici la frumuseţe de poze:
radu colceriu . selected photographs

Unii se ştie.

luni, ianuarie 30, 2006

Primele interviuri pe 2006

Răspunsuri la întrebări care mi se pun frecvent:
"Da. Sunt tot la Kodak". Şi "Deşi caut altceva de ceva vreme, încă n-am găsit nimica".

După ce în vara-toamna anului trecut am fost destul de activ cu căutarea de job, de prin noiembrie am lasat-o mai moale că am început să lucrez la un proiect interesant. De fapt e un prototip de potenţial proiect. Care mai că mi-a dat speranţe de mai bine ... pentru ca să înţeleg pe la mijlocul lui ianuarie că nu prea mai sunt fonduri de mai bine ... aşa că, după un scurt reality check treci iară la căutări...

No, păi azi am fost la două interviuri.

Poate sună mai neobişnuit să mergi la două interviuri în aceeaşi zi, dar eu cum locuiesc+lucrez în Yokohama şi interviurile sunt în general în Tokyo încerc să le grupez. Pe cât se poate.

Primul era la o instituţie financiară. Job description-ul arăta decent. Evident cu câteva cerinţe pe care nu le puteam satisface (Oracle, administrare Windows Server 2003 samd), dar cum ei erau cei care mă invitaseră, m-am dus.

No, păi după primele 15 minute de interviu, nu ştiam cum să fac să-l termin (abort/ignore/no retry!) mai repede. Era ceva putred acolo: CTO-ul era egiptean, project manager-ul era rus şi cei trei programatori (că ăştia erau toţi) erau indieni. Plus că erau mari fani VB.NET! Şi Oracle. Şi nenea ăla mă tot întreba de Oracle, deşi nu aveam aşa ceva în resume şi i-am zis că nu l-am atins în ultimii 30 de ani!
Cel mai tare a fost când mi-a zis că e mulţumit de skill-urile mele şi că ar vrea să vorbesc cu şeful lui. L-am refuzat politicos şi am evacuat incinta.

Xeal has left the building

Nu cred că mai era nevoie să menţionez că mi-a atras atenţia că nu sunt la costum... Tare rusul! :D
Păi ar fi de ajuns să mă vadă doar unul de la Kodak la costum şi ar ştii toată firma că am fost la un interviu...

Apoi fuga-fuguţa la interviul următor...

A doua firmă a fost exact opusul celei dintâi.
Dacă prima era mare şi foarte bişniţ-oriented - dar nu mi-au dat nici măcar un pahar cu apă, a doua era mică, foarte flexibilă (cei doi şefi cu care m-am întreţinut erau îmbrăcaţi mult mai "casual" decât mine) şi m-au invitat şi la prânz cu ei.

Primul interviu a durat cam o oră jumate. Deşi io l-aş fi terminat după primul sfert de oră. Al doilea a durat aproape cinci ore. Incluzând prânzul. Şi a inclus un tur al firmei, o prezentare a produselor lor, şi discuţii interminabile pe marginea web development şi mai ales a Macromedia Flash ca şi platformă de dezvoltare aplicaţii pe web şi nu numai.
No, păi mi-or plăcut ficiorii ăştia. Să vedem acuma cum e partea cu material world. Adică "ce se dă" şi "ce se cere" :)

sâmbătă, ianuarie 28, 2006

Căsătoria civilă în Japonia

Având în vedere că mi s-a solicitat, în mod repetat, să trimit "poze de la nuntă" ;) mă văd nevoit să descâlcesc minţile oamenilor care prin căsătorie înţeleg nuntă.

Să vedem ce zice DEX-ul...

CĂSĂTORÍE, căsătorii, s.f. Uniune legală, liber consimţită între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii.
NÚNTĂ, nunţi, s.f. 1. Căsătorie (religioasă); ceremonial şi petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii (religioase).

No, păi noi, deocamdată, ne-am căsătorit. De nuntit, o să ne nuntim în România... deşi nu va fi uşor având în vedere că Mami e japoneză ;)

În Japonia, căsătoria civilă echivalează nici mai mult nici mai puţin cu o simplă depunere de acte la un ghişeu de la primarie. Nici măcar nu există un "ofiţer al stării civile" sau ceva similar şi nici măcar un ghişeu special.
Ghişeul cu pricina este ghişeul existent la fiecare primărie care se ocupă de "naşteri, căsătorii şi decese" - da, totul e la un loc - foarte pragmatici, japonezii ăştia...

Aşa că am stat şi noi la coadă împreună cu alţii care veneau cu diverse probleme, am depus actele necesare (puţine), am aşteptat, am primit confirmarea ca actele sunt în regulă şi ... asta e tot!

Revelaţie: Dacă nu ceri în mod explicit nu primeşti absolut nici o dovada că eşti căsătorit!!!

Ceea ce evident că pe mine m-a şocat! Aşa că a trebuit să aplicăm pt. dovadă, altă coadă, altă aşteptare, primit dovada. Nici măcar nu e un certificat special, arată ca orişice extras birocratic.

A durat cam 2-3 ore toată operaţiunea ... nimic special şi te lasă aşa, cu un gust ciudat în gură...

O altă chestie altfel e că atunci când depui actele de căsătorie nici măcar nu trebuie mers ambii (viitori) soţi. Unul e suficient!

Altă planetă, altă civilizaţie. Asta este. Ca să supravieţuieşti trebuie să te adaptezi!

joi, ianuarie 26, 2006

Primul mesaj de pe xeal.ro

Asta ca să fie simetric cu Ultimul mesaj de pe xeal.blogspot.com :)

Aşa că, de azi înainte, aici se scriu filele de istorie personală :)
Cam puţine filele astea... dar mai intru şi pe Skype de acasă şi - în eventualitatea că or să ridice din restricţiile de la firmă - o să reintru şi pe diverse messenjere.

Poate până atunci face şi Gaim 2.0 ochi!

miercuri, ianuarie 25, 2006

Ultimul mesaj de pe xeal.blogspot.com

Tocmai am schimbat setările de pe Blogger să publice pe xeal.ro.

Care mai citiţi blogul ăsta - din păcate nu prea mulţi - vă rog să vă actualizaţi semnul de carte. Sau, şi mai bine, subscrieţi la blog folosind FeedBurner. E foarte simplu de făcut aici: feeds.feedburner.com/xeal

No, păi de acum încolo xeal.ro scrie pe blogul ăsta. Adică invers :)

Închei cu mulţumiri lui nenea Blogger pt. buna şi gratuita găzduire timp de aproape 2 ani.

duminică, ianuarie 08, 2006

Blogul se mută

Adică e în tranziţie. Adică deocamdată nu merge.
Dar undeva, cândva, v-a merge din nou.
Că aşa-i cu tranziţiile astea. Ie grele...

[UPDATE 2005-01-11]
Domeniul xeal.ro este activ acum. Împreună cu muntean.name, alex.muntean.name, xeal.muntean.name, catharsis.ro şi yamabito.org.

M-am avântat şi am pus mâna pe o promoţie limitată (e încă valabilă) de hosting la DreamHost.

Pt. doar $7.95/lună (asta face $190.8 plătiţi pe 2 ani) am primit următoarele:

- 20 GB Disk, 1 TB Transfer
- Unlimited domains hosted, Unlimited subdomains, Unlimited Domains Forwarded/Mirrored, Custom DNS
- 3000 Mailboxes (Unlimited Aliases & Announcement Lists & Discussion Lists)
- Full Unix Shell (75 Shell/FTP Users)
- Sunt suportate o grămadă de limbaje şi tehnologii: PHP4, PHP5, Perl, Python, Ruby, Ruby on Rails etc
- Plus multe altele care se pot vedea pe pagina asta comparativă.


Caut de multă vreme un o firmă de hosting aşa că sunt relativ familiar cu ce se dă şi cere în materia de hosting. Oferta asta mi s-a părut prea bună să o refuz :)

[UPDATE 2005-01-16]
Totul e up-and-running în materie de hosting. Dar blogul tot pe blogspot e deocamdată.
Am încercat weekendul ăsta Typo (un blog bazat pe Ruby on Rails) să văd dacă pot să-mi transfer blogul din formatul de pe Blogspot în cel din Typo. Well, n-am putut :p Când o să am timp, o să mai perseverez :)
Plus că nici nu-mi place template-ul implicit din Typo şi n-am acum timp să-mi convertesc template-urili... că vine deadline-ul de pe 20 ianuarie!!!

duminică, ianuarie 01, 2006

La Mulţi Ani 2006!!!

E prima zi din 2006 aşa că doresc să scriu un scurt mesaj retrospectiv pt. 2005 - o sorcovă virtuală ;) După care fac ce-o făcut tata... adică mă culc :)

No, păi 2005 o trecut! Şi bine o făcut! A fost un an greu pt. noi (Alex şi Mami) cu diverse evenimente mai mult sau mai puţin plăcute (două foarte neplăcute) şi cu stres şi la servici şi câteodată şi acasă.

Am realizat (din nou) că să-ţi cauţi un job (ca şi web developer) în Japonia nu e deloc uşor. Dat fiind nivelul meu non-business de japoneză şi piaţa monolitică de IT (embedded sau finance - foarte puţin altceva) de aici mă aşteptam "să nu fie uşor" - dar nici chiar aşa...
Aşa că, după câteva luni de căutări futile - cu multe interviuri cu recruiteri care habar n-aveau să interpreteze un resume (poveste tipică) şi puţine oferte propriu-zise - am decis să continui "studiul individual" şi să stau cuminte, la locul meu, până apare ceva mai bun.

Din motive de sănătate am anulat şi vacanţa în România - ceea ce evident că nu a fost deloc bine - mii de scuze celor care m-au aşteptat în zadar! Cel puţin am învăţat ceva din toată chestia asta. Şi o să încerc să nu-mi mai repet greşeala încă o dată.

După un 2005 destul de anevoios, în decembrie se simţea puternic nevoia schimbării. După cum zicea cineva (mai mulţi :)) schimbarea nu e uşoară şi, în general, doare. Dar dacă nu te schimbi, nu poţi să evoluezi ... şi tot aşa ...

Well, semnele schimbării s-au arătat pe 24 decembrie când brusc şi dintr-o dată mi s-a ars sursa de la PC. Asta m-a deconectat pt. câteva zile - ceea ce nu a fost în fond chiar atât de rău că de-abia am putut să ieşim şi noi pe ici pe colo - şi a fost tare frumos în Yokohama de Kuraciunul ăsta.

Apoi pe 26 decembrie am făcut ceea ce ar fi trebuit să facem de mai multişor. Adică ne-am căsătorit (civil). Cununiile religioase vor urma mai pe urmă - dacă se pot face - că întotdeauna e dificil cu căsătoriile interconfesionale. Dar perseverăm. Că altfel nu se poate...

Apoi a venit şi revelionul - petrecut în stil foarte japonez: acasă, în jurul mesei şi al televizorului - şi iată-ne în Noul An!

Îmi doresc să fie un an mai bun pentru toată lumea. Şi vă urez tuturor să realizaţi ceea ce nu aţi putut realiza în 2005! Şi să acceptaţi schimbarea! :)

La Mulţi Ani şi toate cele bune tuturor!